Tipuri De Organizatori Grafici Forex

Modifications récentes Lundi 21 novembre GRADE DIDACTICE I PERFECIONARE Programme definitivat Programgradul II RECOMANDRI i EXEMPLE DE BUNE PRACTICI: 1.n acest a colar elevii claselor a XI a auprimit manuale noi. V propun s le solliciter si treac numele i prenumele pe manual, Clasa, data cnd au primit manuelle chiar pe coperta interioar pentru a deveni mai responsabili folosirea manualului astfel nct i generaiile viitoare de elevi s poate utilise un manuel n condiii bune i foarte buneMonitorizai returnarea manualelor la finalul clasei a XI a 2.Realizai pagini web N care s postai materiale didactice utile à la classe (la documentation, les exemples d'articles utilisés dans l'évaluation incluent le programme de fiducie, le schéma, l'organisation grafici, les études de caz, didactice jocuri etc) 3.Utilizai materiale didactice TIC (AEL, INSAM ) La minerai diversificai metodele didactice. 4.Promovai universitile i facultile unde se suin sonde de admis la ECONOMIE. 5.Activitile din sptmna S tii mai multe, s fi mai bun s fie corelate cu ORIENTAREA PROFESIONAL a elevilor, mai ales la clasa a XI a i a XII a. 6.Propunei nfiinarea de firme de exerciiucompanii élévateur et réalisatrice de l'activité de l'élévateur dans le cercle de cercle d'afaceribusiness. Registrul Naional ROCT pe soin des élévateurs le pot prezenta n sptmna coala Altfel. 7.Itemii la teza de economie s fie similaires cu cei de la examenul bacalaureat. 8.Oferii Rétroaction sur les résultats de l'évaluation de la qualité de l'information (directe, indirecte, utilisation et technologie). 9.Realizai teste standard pour une putea compara rezultatele le niveau de charbon. 10.Propunei opionale elevilor i prinilor ct mai adapter nevoilor acestora de pregtire. 11.nscriei coala n proiecte i parteneriate cu comunitatea locali proiecte cu financiare extrabugetar. Propunei activiti extracolare n calendarul activiilor CAEJ annuel. 12.Urmrii c atrieur d'offre de cursus a CCD Arge i site IJ Arge. 13.Corelai ct putei de mult noiunile de la célébration discipline disciplinaire avant que les élévateurs ne perçoivent pas un unitarité. 14.Solicitai elevilor s treac un mésaj motivaional de nvare pe prima pagin a caietului de specialitate. 15.Obiectivele disciplinei s fie bine operaionalizate i prezentate ntr-un limbaj ct mai accessibilité elevilor la fiecare ou. 16.Motivai elevii s participe à l'olimpiada de profil i concursul Societe n dimensiune virtuelle i alte competiii din calendarul naional de activiti extracolare precizndu-le bénéficiaire pe care le pot obine (rezultate mai bune i la clas, premii, burse locale, recompense la nivel De charbon i jude etc.) BIBLIOGRAFIE RECOMANDAT MIHAESCU Dimanche 20 novembre maison éditée. Dup absolvirea liceului vei putea s continui studiile la o universitate de profil, iar ulter Dup absolvirea liceului vei putea s continui studiile la o universitate de profil, iar ulterior sa te angajezi n calitate de economista ntr-o banc, consilier économique pe proiecte europene, Inspecteur économique ntr-o institution publique, analiste économique ntr-o entreprise de previziuni economice, analiste i jurnalist économique. S-ar putea s-i doreti s urmezi un maître de specializare ntr-un domeniu mai ngust al economiei sau s alegi o carier académique. Avantajul major al acestei specia const tocmai n faptul c of the best of domenii ulterioare of specializare. PAGINA FACEBOOK Examene naionale, competiii. concursuri i olimpiade, admire universiti: 1.Istorie i societate en dimensiune virtuelle, réglement Aïs, faza judeean: 17.02.2016, Proiecte ctigtoare MIHAESCU primaire et secondaire secondaire, BURSA NVA S NVEI Invatatul poate fi un lucru Foarte stresant. Celle-ci peut être transmise à l'aide d'un outil de transfert de données et de données à l'intérieur de l'appareil. La inceput, va se greu sa iti schimbi maniera de invatat. Dar dupa un timp, va devenir un doua natura, si invatatul va deveni si el mai usor. MIHAESCU 24.OBLIGAIUNI 25.ACIUNI, Curs 26.Piaa financiar primar ia secundar NVA S NVEI Invatatul poate fi un lucru foarte stresant. Celle-ci peut être transmise à l'aide d'un outil de transfert de données et de données à l'intérieur de l'appareil. La inceput, va se greu sa iti schimbi maniera de invatat. Dar dupa un timp, va devenir un doua natura, si invatatul va deveni si el mai usor. MIHAESCU 22.Benzi desenate 23.ZiareEconomist 24.OBLIGAIUNI NVA S NVEI Invatatul poaté fi un lucru foarte stresant. Celle-ci peut être transmise à l'aide d'un outil de transfert de données et de données à l'intérieur de l'appareil. La inceput, va se greu sa iti schimbi maniera de invatat. Dar dupa un timp, va devenir un doua natura, si invatatul va deveni si el mai usor. MIHAESCUTeoria Inteligentelor Multiples Teoria Inteligenelor Multiple (TIM) Scopul ce clar: Fiecare copil ar trebui s fie capabil s se détruire le maximum de capacité n conformitate cu potenialul propriu. Ce aduce nou TIM. Tiai c: Profesorii nu recunosc ntotdeauna creativitatea et imaginaia la copiii Muli copii nu au rezultate bune la coal pentru co considérer plictisitoare i inutil Unii copii sunt foarte ateni la anumite ore dar creeaz probleme la altele n istorie sunt foarte multe exemple de personaliti care nu s - au bucurat de ani de coal Urmtoarele celebriti nu au démontrat performan colare dar au avut un remarcabil succes n domeniul lor de activitate 1. Un éditeur de la concediat pe Walt Disney pour les lèvres de idei creative. 2. Winston Churchill a rmas repetent n clasa a 6 a. 3. Profesorii lui Thomas Edison nu o données i-au reproat c nu ce capabil s nvee c i se preda. Povestea lui Mihai n fiecare diminea, Mihai i ncepe ziua de charbon cu inima ndoit de nelinite. Dei n clasa a 5 a nc mai sont nevoie de mai plus timp dect ceilali copii atun cnd se citete lecia dintr-o carte de charbon. Je ne peux pas vous dire ce que vous pensez de Rodica, toi profesorii o laud. Dei i place ct de frumos recit. La desenele lui nu se uit niciodat nimeni. La foi de la mise en place d'un système de soins de santé et d'un système de soins de longue durée. O nou zi de charbon. Prima ou este de literatura rom. Numai cu gndul la rezumatul unui texte littéral simte c i transpir palmele. Darce s vezi. Doamna. E nou, ce ce drept. Le cere cu totul altceva. Nu i vine s i cread urechilor et aude urmtoarele cuvinte: Dragi copii, astzi a dori s scoatei o foaie de la hrtie i s ncepei s le desenai despre ceea ce tocmai am citit. Nici un rezumat, nici o vorb despre complicatele idei principale. Entuziasmat. Mihai a luat culorile ai ar fi nceput imediat s deseneze. Dar ce Nou préa a fost atent la ceea ce s-a citit aa c. A fost o mare bucurie cnd a auzit glasul doamnei sugernd celor soins mai au nevoie de o lectur suplimentar s se adune n Centrul pentru Lectur iniiatiat ntr-un col al slii de clas. Dup o nou lectur, cu gndul la bucurie d'une desena, Mihai a ncercat s rein ct mai multe detalii (pentru desen). De données aceasta i-a plcut mult lecia. Je lui, lui Paul. Paul lucra le scenet de sc de mic de sc de mpreun cu nc 3-4 copii. Pentru acelai lucru: s reprezinte ceea ce au citit. Plus de choix Vous devez vous connecter ou créer un compte pour écrire des commentaires Ce commentaire fait référence à cette édition: Mihai i este greu s neleag. Rodica ns lucreaz n grupul ei, cine tie ce lucruri compliquer. Ei tiu lecia aproape pe de rost. Je tare frumos lucreaz, scriu chiar ei nii poveti. Dar nu prea deseneaz. Emil ns null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null null. Lui i place sportul i i-a i mrturisit lui Mihai c un texte despre Andrei Pavel l-ar citi cu toat plcerea. Noua doamn profesoar auzindu-i discutn nu une intervention, ns une doua zi de diminea Emil un gsit pe banc un articol despre povestea reuitei lui Andrei Pavel. Ce frumos ar fi ca la fiecare ou domnii profesori ne-ar ajuta s nvm astfel Probabiliecare dintre noi a observat ct de diferite sunt comportamentele elevilor la clas. Dar poate c ntotdeauna am tiut s ne racordm predarea la nevole, interesele profil de inteligen al elevilor. Teoria Inteligenelor Multiple nu schimb ceea ce avem de predat, ne ajut doar s schimbm modul n soins lucrm cu elevii, ne ajut s nelegem faptul c elevii pot fi detepi n diversite feliu i instrumenteaz n a-i ajuta s evolueze n mod diferit. Este de cea mai mare importan s recunoatem s s dezvoltm toat diversitatea de inteligene umane toate combinaiile de inteligene. Dac recunoatem acest lucru, cred c vom avea cel puin o mai bun ans de a ne ocupa n mod adecvat de problemele pe soin le ntmpinm n via. Spune Howard Gardner, autorel Teoriei Inteligenelor Multiple n 1993. Teoria Inteligenelor Multiple a fost pentru prima oar publicat de ctre Howard Gardner n lucrarea Les cadres de l'esprit: La théorie des intelligences multiples n 1983. Teoria sa rezultatul unor ndelungi cercle dans studiul profilelor cognitive ale Copiilor supradotai, autiti, savani idioi, oameni cu dificulti n nvare, un persoanelor aparintoare a diferite culturi. Concluzia la care ajunge Gardner ce c: Inteligena nu este o trstur nnscut soins domin pratiqual abiliti pe soin le au elevii. Nu pune la ndoial existena unei inteligene generale dar aduce sondre conformes crora definiia tradiional a inteligenei nu acoper possibilitele cognitive descoperite récente. Rezultatele cercetrii sugereaz faptul c intelligente this localizer pe diferite zone ale creierului soins sunt conectate ntre ele, se susin une pe alta, dar pot fonctionne i indépendant ce nevoie. Se pot dezvolta n condiii optime de mediu. Descrovisionnement Howard Gardner au fost preluate cu mare interes de comunitatea educaional international. Aceasta. De altfel era obinuit avec un mod de a aborda intelligent: unic, msurabil, indicateur al succesului académique. Note biografice: HOWARD GARNDER Auteur: a 18 cri tradge n 21 de limbi et sute de l'articole, Howard Garder, cité ci-dessous, cité à l'adresse suivante: Teoria Inteligenelor Multiple soins se constituy ca o critique adus teoriilor tradiionale asupra inteligenei se conformer crora inteligena este unic i Msurabil prin instrumente standard psihometrice. Gardner, despré du nsui Timp de muli ani am condus dou cercetri asupra capacitilor cognitif et de folie de simbolis, une copii normali et doua cu aduli care au suferit deteriorarea creierului. Interesul meu de a sintetiza aceste eforturi m-a ajutat s dezvolt i s introduction Teoria Inteligenelor Multiple n lucrarea Cadres de l'esprit n 1983. Am fost implicat nfortfort de la réforme n educaie din Statele Unite. N 1986 à la fin de la Harvard Graduate School of Education. Am 4 copii. Pasiunea mea este familia i munca. Mi place arta i s cltoresc. Liniile principale ale muncii mele au fost desciseur n crile pe soin le-am publicat. Pour plus d'informations, voir le tableau ci-dessous. Inteligena tradiional contre TIM Inteligena Tradiional n Éducaie n modi tradiional, inteligena presupune c abilitile de a nva i a aciona dériver dintr-o capacitate cognitiv uniforme. Uni cercletori au ncercat s msoare intelligente pour un évalua rezultatele academice ale elevilor. Alfred Binet, Theodore Simon, n 1905, Paris, au début de l'examen préliminaire de l'aniquilisation d'un copilului, à la découverte de l'intelligence. Foarte curnd ns acest test un fost folosit pentru un msura intelligente omului, adic indicle nivelului de dezvoltare al inteligenei stabilit prin raportarea vrstei mentale la vrsta cronologic exprimat printr-un raport nmulit cu 100. Testul Stanford Binet pleac de la premiere conform creia oamenii se nasc Cu o cantitate fix de inteligen al crui niveau nu se schimb pe parcursul vieii je m'occupe se constitue din abiliti logice i verbale. Abilitile Cognitive Multiple n Éducaie Teoria Inteligenelor Multiples nu anuleaz importana acestor teste. Semnificaia acestei teorii const n extinderea conceptului spre alte inteligen n plus fa de cea logico-matematique i verbal-lingvistic care sunt msurate prin testul tradiional. Teoria Inteligenelor Multiple subliniaz faptul c fiecare om sont mai multe tipuri de inteligen, i anume: inteligen verbale-lingvistique, logico-matematique, muzicalritmic, corporal-kinestezic, vizual spaial, intra et interpersonal, naturaliste. Abilitile cognitive multiple pot s fie identifier, stimuler i dezvoltate. Il reflète le caractère différent d'une interaciona cu lumea. Pédagogie IM implic faptul c profesorii pot s predea i s evalueze n mod diferit pebaza forei i a slbiciunii intelectuale ale indivizilor. I pot structura activitile de nvare n jurul perspectivei multiple de rezolvare a uni probleme prin folosirea diferitelor tipuri de inteligene. N acest Contexte derivat din teoria lui Gardner misiunea profesorilor est d'une dizaine de stratégies de predare soins s permis elevilor s i démonstreze modalitile multiple de a nelege i valorisation propria lor unicitate. Redefinirea Inteligenei prin TIM Dup H. Gardner, oamenii posée cel puin opt inteligene, fiecare corelat cu o zon spécifique de pe creier. El definete o inteligen ca fiind. Calea prin care un individu poate si rezolve problemele de via real Abilité de la créativité et de la qualité de l'offre de services soins de la personne à la cellule et à la culture Potenialul d'un gsi saute d'une créativité soins s faciliteze achiziia de cunoatere nou Ce Spune H. Gardner. (Gardner, Frames of Mind, 1983). Existe-t-il un pouvoir dans une relation interhumana? Muzica cet o corporalizare a inteligenei soins este n sunet. Poetul este o persoan soins nu uit niciodat anumite imprime despre soins scrie. Existe limbaje, altele dect cuvintele, simbolurile, limbajele naturii. Existe limbajul corpului. Inteligena social, dezvoltat la nceput s rezolve probleme de natur interpersonnel, n timp i-a gsit expresion n crearea instituiilor sociale. Cele opt inteligene sunt: ​​1. Inteligène verbale lingvistique sau inteligena cuvintelor. 2. Inteligena logico-matematic sau inteligena numerelor ia raiunii 3. Inteligena virtuel-intelligence spatiale intelligilor, desenului ia picturii 4. Inteligena muzical ritmic sau inteligena tonului, ritmului ia timbrului 5. Inteligena corporelle-kinestezic sau inteligena ntregului corp 6. Inteligena interpersonal Sau intelligena interaciunilor sociale 7. Inteligène intrapersonal sau inteligena autocunoaterii 8. Inteligena naturaliste sau inteligena tiparelor, regularitilor ia comportamentelor La ora réelle, se pune n discuie existence celei de-a noua inteligen, intelligente existentiel soins ns este nc supus cercetrilor Inteligenele sunt n mod Légat spécifique de coninuturi. Aceste inteligene existent des informations relatives à la confidentialité des informations à des fins de gestion de l'information et de la communication par l'intermédiaire de la base de données: informations numériques, renseignements sur la localisation, information sur les préamis. Celle-ci peut être personnalisé à l'aide de soins médicaux individuels. Datorit combiné de intelligence, unii copii sunt interesai. Gnditori i angajai n activiti p anumite coninuturi n timp ce aceeai copii devin irascibili, impulsivi i neateni pe alte coninuturi. (Adaptation des cadres de l'esprit, 1993, reeditat la aniversarea a 10 ans) ntrebare: cum recunoatem diferitele tipuri de inteligene. Fiind ateni la noi nine à la cei din Jur soins Cel: Gndete n cuvinte sont o bun memorie pentru nume, locuri. Date, etc. I place s citeasc, s scrie s spun poveti nelege ordinaire i sensul cuvintelor explic uor sont un umur lingvtique remarcabil convinge uor, ce persuasiv n vorbire i scriere face analize metalingvistice cu uurin manifeste inteligena verbal lingvistic. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: neleg uor ordinea i sensul cuvintelor Sunt convingtor aton cnd intervin n Cel soins: sont plcerea d'un rezolva probleme, d'un lucra cu cif raioneaz inductiv i deductiv sont un bun discernmnt n ceea ce privete relaiile I connexiunile réaliseraz calcule complexe sont gndire tiinific manifeste inteligen logico-matematic. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Recombinaison de l'abstracte Pots réal calcule complexe Deduc uor relaii i conexiuni Am o gndire tiinific Caui si secventezi demersurile n la mod logic Cel soins: sont imaginaie activ i formam imagini mentale (vizualizeaz) se orienteaz uor n Spaiu recunoate relai i obiecte spaial sont percepii corecte din diferite unghiuri reprezint uor grafic prinpictur, desen, sculptur manifeste inteligen vizual-spaial. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Am o imaginaie activ Formez imagini mental M orientez uor n spaiu Am o percepie corect din diferite unghiuri Reconstruction relaiile dintre obiecte n spaiu soins cellulaires: poa controla n mod voluntar micrile corpului i poate programa micri ale Corpului visage uor legtura dintre corp i minte sont abiliti mimetice manifeste inteligen corporal-kinestezic. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: mi pot controla n mod voluntar micrile Am abiliti mimetice pot s mi programez micrile Cel soins: appréciaz structura muzicii ia ritmului sont le schéma sau mettre en place auzirea muzicii ce sensibiliser la sunete et tipare vibrationale recunoate, creeaz Je reproduis le sunete, le ritmuri, le muzic, le tonuri i vibraii apreciaz le calitile caracteristice l'ale tonurilor i le ritmurilor le manifeste l'inteligen muzical-ritmic. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Appréciez structura muzicii Formez schema n mint atun cnd at aud muzica Sunt sensibil la sunete, melodie i ritm Scellement calitatea tonului vocii de exemplu Cel soins: Tempamentul i motivaia celor din jur opteaz pentru lucrul n coopérer le lieu s lucreze n grup dau dovad de nelegerea perspectivelor celorlali sunt capabili s cedeze est pstreze sinergie manifeste inteligen interpersonnel. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Lucrez bine n grup mi place s nv mpreun cu cineva Am abilitatea d'une discerne ntre inteniile et celente cello Cure Cel: sont capacitate de concentrare tendin d'un reflecta asupra realitii nconjurtoare ia naturii umane i dezvolt Uor abilitile metacognitive sunt contieni de propriile sentimente sont simul transpersonal al sinelui sont abiliti de gndire i raiune de ordin supérieur manifeste inteligen intrapersonal. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde the urmtoarele ntrebri: M concentrez uor Réfléchir à la cèdre mi ntmpl Sunt capabilité s exprimé différemment sentiment Cel soins: sont des dizaines de simulations de communiune cu natura recunoate i clasific uor membri a differite specie apreciaz impactul naturii asupra sinelui ia Sinelui asupra naturii recunoate tipare i comportamente manifeste inteligen naturaliste. Exerciiu de autocunoatere Reflecteaz i rspunde la urmtoarele ntrebri: Mi se spun c dau raffolent bun mncrurilor mi place natura Préférer tratament naturiste mi place s Soin sunt opportunité d'instruire pe care le ofer aceest teorie. Potenti fi on d'identification de la cellule dans le cadre d'un programme de soins de la mère et d'un enfant. 1. Cunoaterea profil de l'intelligence pour l'élévation pour la cultivar potenialului bio-psihologic al fiecrui elev. 2. Examinarea strategiei proprii de instruire de prospective diferenelor of potenial uman 3. Contribuer à l'instruirea différeniat a elevilor n conformitate cu profilul lor de inteligen. Oportunitatea 1: Cunoaterea profilului de inteligen a elevilor. N tabelul de mai jos se gsesc scurte descrieri ale copiilor soin manifest anumite nclinaii, talente, inteligene precum i cteva repere privitoare la modul n soins se pot identifica, stimula i dezvolta acestea. Cum se manifeste elevul VERBAL LINGVISTIC sont o bun memorie pentru nume, locuri, date, etc. I place s citeasc, s scrie est spun poveti nelege ordinea i nelesul cuvintelor explic uor sont un umor lingualvis remarcabil convinge uor, ce persuasiv n vorbire i scriere face analize metalingvistice cu uurin cum gndete élévation n cuvinte sintagme n propozitii fraze n metafore Ce i place S fac. S citeasc S scrie S povestestesc S se joace cu cuvintele S participe la jocuri lingvistice Zone d'exécution de la recherche, décrivant, métafore n a-i aminti: nombre de persoane nombre de personnes date amanunte detalii Zone d'intervention Prin. Cri, casete - jurnal - daloguri, discutii - dezbateri Profil de nvare - spunand - auzind - citind - vazand cuvinte LOGIQUE MATEMATIQUE i place s rezolve probleme, s lucreze cu cifre raioneaz inductiv i deductiv est un bun discernmnt n ceea ce privete relaiile i conexiunile Réaliseraz calcule complexe sont des types de nidification et de némi sité de formule et d 'algorithmes. L' invention concerne un schéma de synthèse. S gseasc explicatii s caute structuri i relatii S experimenteze S calculeze S rezolve probleme de logique - matematica - logica - rationamente - rezolvare de probleme - Observateur Algorit mizand - opérande cu structuri abstracte - cautand relatii logice VIZUAL s deseneze, s - a-mi imagina - imagini, vizualizand SPAIAL sont imginaie activ i formam imagini mentale (vizuali) Zeaz) se orienteaz uor n spaiu recunoate relai i obiecte spaial percepii corecte din diferite unghiuri reprezint uor grafic prin pictur, desen, sculptur MUZICAL RITMIC est une application qui a été spécialement conçue pour le développement de la créativité. Je reproduis le sunte, le ritmuri, le m uzic, le tonuri i vibraii apreciaz le calitile caracteristice l'ale tonurilor i le ritmurilor CORPORAL KINESTEZIC le contrôle de la poitrine et le modulateur le micron de corpului le poème le programme le corpului de corpului de microprocessus , S construiesc s viseze cu ochii deschisi s foloseasc imagini, desene. Pozo pentru a se exprima diapozitive lucruri - un sesiza schimbari - un citi harti, grafice - puzzle jocuri, labirinturi diapozitive - film, vidéo - jocuri LEGO, puzzle - carti illustrer, labirinturi - jocuri de imaginatie - vizite la muzeul de arta - folosindumi ochii - lucrand cu imagini culori prin ritmuri prin mélodii S cnte, s fredoneze melodii s fluiere s asculte muzica s cnte la un instrument muzical s bat ritmul s fie ponctuel - a recunoaste sunete - a invata sunetemelodii - a-mi aminti melodii - a tine ritmul - a sésis tonuri si ritmuri - timp de cantat - mère de muzica - mers la concerte - instrumente muzicale - prin ritm - prin melodii - cu ajutorul sunetelor - prin muzica prin senzatii somatice prin gesturi i micri S se mite, S gesticuleze Sa pipie obiecte S foloseasc limbajul trupului S lucreze cu minile S danseze - activitati fizice (sporturi) - dans l'acteur - activitati mestesugaresti - locuri de rol - miscare, sport, jocuri - experiente tactile - ocazii de construi - invatare experientiala - prin miscare - Princingere prelucrand informatia prin senzatii corporale mimetice funcii corporale imbuntite S observer animale i plante s fac experiente s clasifice s se occupe de grinner - a ingriji planteanimale - incadra dans categorii - a observa deferente - acces la natura - (Lupa, binoclu etc.) - clasificand - incadrand dans categorii - observand evolutii NATURALISTE sont dezvoltat simul de comuniune cu natura recunoate i clasific uor tipare i comportamente apreciaz impactul naturii asupra sinelui ia sinelui asupra naturii communication efficiente verbal i non - verbal ce sens le sentiment motivaia celor din jur opteaz pentru lucrul n cooperare dau dovad de nelegerea perspectivelor celorlali sunt capabili s creeze est pstreze sinergie sont capacitate de concentrare tendin d'un reflecta asupra realitii nconjurtoare ia naturii umane i dezvolt uor abilitile metacognitive sunt contieni de Propriile sentimente simul transpersonal al sinelui abiliti de gndire i prin elemente din natura primo naturale n categorii clasificari INTERPERSONAL - prin raportare la altii - verificandumi ideileprin ale altora S aib muli prieteni S discute cu oamenii Conduire à l'intérieur de la salle de réunion - participer à la réunion - participer à la réunion - participer à la réunion - participer à la conférence - Stabilind relatii - discutant, punand intrebari cooperand dans echipa impartasind INTRAPERSONAL - en relation avec le droit de propriété, les sentiments et les scopes S lucreze singur si urmreasc propriile interese S se autoevalueze S se planifice s reflecteze - une ma cunoaste intelege - a-mi urma instinctual - a - mi urmariinteresele proprii - a fi original - a axa pe propriile visurisentimente - locuri secrete - singuratate - optiuni - proiecte individuale - invat et singur - prin proiecte individualiz ate - in ritmul propriu - avand proprium meu spatiu raiune de ordin superior Oportunitatea 2. Examinarea Strategiei proprii de instruire 1. CUNOATEREA PROPRIULUI PROFIL DE INTELIGEN Th. Amstrong (1994) considère que c nainte de a aplica un modèle de nvare n clas educatorii ar trebui s l aplice asupra propriei persoane. Astfel, née de application Teoria Inteligenelor Multiple n est une personne qui se détermine propriamente profil de inteligene. Pentru acest lucru avei inventarul de mai jos pe care l putei cape un mic test de diagnoz. Activité de Scopul: S se identifie à profilleui de l'inteligen personnel. Instrumentation: n tabelul de mai jos se gsete un numr de activiti. Pas 1.Adugai la aceast liste o activitate preferat. Pas 2.Incercuii acele soins d'activit v atrag. Opiunile nu sunt limitate ca numr. Pas 3. Analizai modul n soins v implic activitatea din perspective intelligente multiple. De exemplu: Din ce perspectiv mi place grdinritul 1. pentru c mi place s sap n grdin - perspectiv corporalinestezic 2. mi place s plantez-perspectiv naturaliste 3. mi place s aranjez spaiul pe culori, forme-perspectiv vizual spaial 4. mi place C pot s lucrez singul n grdin, aa m relaxezperspectiv intrapersonal 5. mi place linitea, sunetele naturii-perspectiv muzical-ritmic 6. mi place, dac ieim la lucru cu familia, cu prietenii-perspectiv interpersonal Activitile pot s ne atrag din diferite perspective. Dac grdinrilul this o activate preferat nu nseamn n mod neaparat necessar c un din rulele de inteligen ce ce naturaliste dup cum reiese din exemplum de mai sus. Dup ce ai analizat fiecare activate din perspectiva diferitelor tipuri de inteligene impliquer completement coloanele corespunztoare lor pentru fiecare activate selectat. Vei obine voturi mai multe pentru un anumit numar de intelligene pe soin le putei considérer dominer. Informations relatives à l'identification et à l'identification de la personne responsable de la prise en charge de la maladie. Activité préférée IMI PLACE in un jurnal personnelles S fact fotografii S ascult muzic Sunt terapeutul familiei S calculer la calculatrice Grdinritul S construiesc - renovez S dansez S mergn excursie S merg la teatru S gtesc S pescuiesc S participe au sport de l'echip S scriu poezii Verballingvis Tic Logicomatematic Vizual - spaial Muzicalritmic Corporel Kinestezic Intra personnel Interpersonal Naturaliste xxxxxxx Activitatea se poate desfura mpreun cu un partener cu care se discut i prin acta se contientizeaz mai uor perspectiva din soin optm pentru o activitate sau alta. INTERPRETARIEN Odat ce se tiu mai multe lucruri despre propriul profil d'intelligence, opiunile individuel et proiectarea i realizarea leciei pot avea un impact mai mare asupra elevilor. Scopul inventarului propriu de inteligene multiple est un prin principia trit s nelegem ce important est s angajm prin lecie tipuri de activiti de nvare diferite n conformite cu individualitile reale ale elevilor. Plan de la leçon IM o Pasul 1 élaborer le plan de la leçon de la perspective IM de formuler une demande de soins de santé ou de soins de santé. Ntrebri posibile: 1. Le pot cum s folosesc cuvntul scris sau vorbit la ou. 2. Le pot de sperme comprend le calcule, le critique de gndirea, le clasificri n cadrul leciei 3. Le pot de pot s folosesc le culorile, le graficele, le grafici d'organisatori, le desenul en différent momente ale leciei 4. Cn pot s folosesc ritmuri divers, sunete specifice din mediul nconjurtor, muzica . 5. Le moment de la lecture est un exercice de l'exercice de la bazat et de la représentation dramatique 6. Il est important que j'utilise un timbre et un langage individuel. Crora alctuiesc grupurile 8. Cnd pot s utilisz tipare, clasificri i divers asociaii cu mediul nconjurtor, cu via de fiecare zi o Pasul 2 n planificarea leciei estearea metodelor i procedeelor ​​pe care lefolosim cel mai des pentru a identifica tipurile de inteligene pe care Le prince de l'activm prin intermediul acestora. Pentru identificarea, stimularea sau dezvoltarea abilitilor cognitif multiple se recomand folosirea unui meniu instrucional ct de diversificat. Cet avis vous a-t-il été utile? Pentru diversificarea metodologie de lucru folosite la clas propunem o activate de autoevaluare prin care liste de metode, tehnici i procedee pe soin le utilizm frecvent n instruire pe acestea s le associem cu categoriile de inteligen enumerate mai jos. EXEMPLU ooooooooooooooooo Caporal Kinestezic activit de vizualizare prelegere interactiv foliosirea de organizatori grafici demonstraii tiinifice dezbaterea jocuri de cuvinte excursion tematice n teren mima nvarea pe perechi asaltul de idei inerea unui jurnal povestire personnel jocuri de gndire logique joc de rol confecionare de colage scrierea unui eseu pe suport Muzical studiu de caz Interpersonnel Lingvistique Logicomatematique Muzical Spaial Naturaliste Intrapersonnel Se recomand a se lucra mpreun cu colegi de diferite discipline pour une observa diferenele individuel n alegerea metodologie de lucru la clas precum i pe cele soin deriv di specificul disciplinei predate. O Pas 3. Facei-v nsemnri pentru un v reaminti cnd i cum s folosii fiecare inteligen n lecie. Se poate folosi un grafic pentru fiecare zi et un grafic pentru o sptmn. La sfritul unei sptmni controlai s vedei dc v-ai concentrat pe cele 8 tipuri diffère de inteligen. Activation de DaNu Motivul (EXEMPLE) par une stimulation mobilisée par une capacité décivatique d'autocunoatere une sensibilisation décennale à la sensibilité cellulaire interanuelle efficacement par une limite foliosi et une cuvette différemment pentru a explica un neles a aborda problemele logic a dezvolta sensibilitatea la sunetele din mediul nconjurtor i la tipurile de ritm, nivelul sunetului i al timbru pentru a percepe lumea vizual i spaial corect a dezvolta sensibilitatea la lumea natural pentru a vedea conexiuni n mediul nconjurtor Descrierea activitii de nvare Inteligene CorporalKinestezic Intrapersonal Interpersonal Ce fac elevii. VerbalLigvistic LogicoMatematic MuzicalRitmic Vizual-Spaial Naturalist Folosind un asemenea exerciiu de observare se poate constata c sunt perioade lungi de timp n care nu reuim s activm dect un numar minim de abiliti cognitive fiind c de cele mai multe ori coninutul leciei nu favorizeaz acest tip de abordare. o Pas 4. Indiferent de specificul coninuturilor informaionale se recomand exerciii de proiectare n vederea dezvoltrii competenei de diversificare a strategiei de instruire prin filtrul inteligenelor multiple. mbogirea strategiei didactice personale ar trebui s fie o constant n dezvoltarea profesional continu a cadrelor didactice. Mai jos sunt prezentate cteva exerciii de proiectare. REFLECTAI Obiectiv: Recunoaterea formelor din mediul nconjurtor Procedura. o ETAPA 1. Se mparte clasa n mai multe grupuri de cte 4-5 participani. Fiecare grup primete o revist. Ca sarcin de lucru. fiecare grup are de depistat toate cercurile din 2 imagini preselectate. o ETAPA 2. Instruciune: Imaginai-v c trii ntr-o lume fr cercuri. Desenaiscriei un scurt text literarfacei un colajjucai o scenet despre o lume fr cercuri. Care sunt inteligenele activate Obiectiv:Adecvarea sistemului numeric la activitile cotidiene Procedur: Timp de o sptmn elevii nregistreaz prin diferite modaliti (nregistrare contabil, desen, eseu, jurnal, calendar) cum sunt folosite numerele n viaa de fiecare zi(numere de telefon. scoruri la meciuri, banii ntr-un magazin) Care sunt inteligenele activate. Obiectiv: Recunoaterea istoriei vieii unui om ntr-o biografie Procedur:Discutai cu copii despre viaa lor i despre ce ar dori s aib n povestea vieii lor. Instruciune:Scriei, desenai, povestii, contabilizai, elaborai formula matematic, ilustrai prin colaje povestea vieii voastre. Care sunt inteligenele activate Obiectiv:Pregtirea elevilor pentru analiza unui text literar despre toamn. Procedur:Elevii sunt invitai s aleag una din activitile specifice de mai jos, dup interesul personal. 1. Scriei o poezie despre toamn 2. Scriei un eseu reflexiv 3. Alctuii un album cu fotografii 4. Alctuii un calendar al evenimentelor specifice toamnei. 5. Gsii 4 autori din literatura universal care au scris despre toamn i prezentai un fragment de text literar. 6. Alctuii un catalog al florilor de toamn. 7. Realizai un grafic al temperaturii pe o perioad de o sptmn i prezentai un raport asupra fenomenelor naturale de toamn. Proiectul se realizeaz n mod difereniat, n aa fel nct fiecare elev s fie pregtit i motivat pentru a lucra cu textul literar care urmeaz s fie studiat. Indiferent de paii recomandai este o certitudine c fiecare cadru didactic interesat de lecia IM va folosi valenele educative ale teoriei dup stilul personal de instruire. Unii vor folosi TIM ca: punct de intrare n lecie alii integrndu-l n sarcina de lucru pentru cas iar alii vor ncerca s angajeze un meniu instrucional diversificat n vederea stimulrii i dezvoltrii potenialului cognitiv multiplu al elevilor pe tot parcursul leciei proiectul IM poate fi o opiune pentru aplicarea abordrii unei teme din perspective diverse centrele de nvare se pot organiza pe tot parcursul unei uniti de nvare Nu exist reet i nici o cale unic de urmat. Important este: nelegerea teoriei i a semnificaiei sale pentru procesul de nvare al elevului nelegerea profilului de inteligen personal i al elevilor pentru stimularea i dezvoltarea acestora informaiile obinute despre propriul stil de predare adecvarea stilului personal de predare la stilul de nvare al elevilor E nevoie de:timp, rbdare, imaginaie, creativitate, implicare. Dac putem mobiliza spectrul de abiliti umane, nu numai c ne vom simi mai competeni, dar i mai aproape de marea comunitate a celor care lucreaz bine spre binele personal i al celorlali. Oportunitatea3: Instruirea difereniat a elevilor n conformitate cu propriul profil de inteligen Odat instaurat viziunea pluralist asupra inteligenei umane, odat obinute rezultate spectaculoase n domeniul capacitilor cognitive multiple i a inteligenei emoionale s-a realizat trecerea la o nou abordare a instruirii: instruirea difereniat. Instruirea difereniat se bazeaz n mod prioritar pe teoria propus de Howard Gardner n 1983. n accepiunea sa este foarte important a se nva diversitatea n coal pentru a o aplica n via. Autorul Teoriei Inteligenelor Multiple, pornete de la observaia conform creia unii copii detepi nu au avut rezultate bune la coal ca de exemplu: Picasso, Einstein, Spielberg, Mozard, Freud, Darwin. Studiind felul n care aceti oameni au devenit celebriti, cum au rezolvat probleme specifice s-a ajuns la concluzia c au apelat la diferite combinaii de inteligen pentru rezolvarea acestora. UTILITATEA ACESTEI OBSERVAII PENTRU EDUCATORI: Este un argument n favoarea acceptrii premisei conform creia elevii nu nv n acelai mod, au cel puin potenial stiluri i atitudini diferite. Aadar, pentru a le facilita succesul n via trebuie s le vedem unicitatea prin valori personale, prin profilul de inteligene, prin gradul de maturizare emoional. S i ajutm s i descopere propriile interese i nevoi. Instruirea difereniat nu renun la un program unic de instruire, la obiective i coninuturi comune, dar creeaz situaii de nvare favorabile fiecrui individ. Altfel spus, cltoria elevului poate avea rute diferite ns destinaia rmne aceeai. Instruirea difereniat prin proiecte IM Proiectele elevilor sunt o surs foarte generoas de obinere de date pentru stabilirea demersurilor stategice de difereniere a instruirii elevilor. Fiecare elev ar trebui s participe la elaborarea unor proiecte personale, alese individual nu impuse de ctre cadrele didactic n raport cu tema n curs, proiecte care se vor prezenta i eventual filma. n timp rezult un set de produse individuale care reprezint de fapt traseul cognitiv al dezvoltrii elevului de-a lungul evoluiei n coal. PROIECT IM de tratare difereniat a elevilor O modalitate de lucru sunt proiectele care se pot dezvolta prin centrele de nvare IM. Exemplu Tema de proiect este PMNTUL. Pentru realizarea proiectului, elevii lucreaz n diferite centre de nvare. Opiunile le aparin. Ce sunt centrele de nvare o Profesorul poate folosi spaiul de lucru din clas mprindu-l virtual n opt centre de nvare. Fiecare centru se centreaz pe o dominant de inteligen. Ce se ntmpl n fiecare centru o n Centrul de Construcii se realizeaz macheta pmntului folosindu-se materiale ilustrative diverse. o n Centrul Oamenilor de tiin, grupul lucreaz cu concepte geometrice, are de rezolvat probleme cu acest specific. o n Centrul Oamenilor de Cultur, elevii au de studiat pe aceast tem n vederea elaborrii unui eseu. a crerii unei poezii, articol de ziar, etc. o n Centrul Muzical se poate desfura o activitate de ilustrare a sunetelor i ritmurilor asociate cu viaa pe pmnt o n Centrul de Art se ilustreaz prin desen i culori diferite informaii importante despre pmnt. o n Centrul Comunitar se discut o gril de ntrebri despre pmnt i se negociaz rspunsuri comune. se poate realiza o mini-dezbare, se poate dezvolta un proiect comun pentru comunitate o n Centrul Solitarilor, individual se scrie un eseu creativ pe tema cltoriei n jurul pmntului. o n Centrul Naturalitilor se realizeaz un proiect de cercetare despre modaliti optime de a ocroti pmntul. La termenul la care se prezint proiectul fiecare grup, prin produsul muncii lor contribuie la cunoaterea diferitelor aspecte ale vieii pe pmnt. Apoi se poate trece la studiul leciei n ciclul primar sau la aprofundarea cunotinelor prin filtrul disciplinei la care s-a iniiat proiectul n gimnaziu. Exerciiu Reflectai asupra avantajelor: Ct de multe informaii se pot transforma n cunoatere prin aceast metod Ct de motivai pot s fie elevii dac pot s lucreze n centrul care le place Ct de uor se poate folosi acest tip de proiect pentru abordarea diferitelor coninuturi . Anticipai dificultile. Instruirea difereniat. o Nu are model sau reet. o ine de un anumit mod de gndire al educatorului i de o atitudine a lui n realizarea activitiilor cu copiii. o Relaia dintre profesor i elev este marcat de capacitatea profesorului de a folosi acele strategii didactice prin care se poate trezi curiozitatea, interesul elevilor pentru cunoatere prin recunoaterea valorii fiecrui individ. o Rezultatele reale pot s apar doar dac angajarea fiecrui elev n procesul de nvare are semnificaie personal. o Acesta este motorul micrii ctre clasa difereniat i acest mod de abordare al instruirii d semnificaie Teoriei Inteligenelor Multiple precum i altor teorii moderne ale inteligenei care au impact n educaie. Bibliografie 1. Amstrong Th.1994, Multiple Intelligences in the clasroom 2. Gardner, H.1993.Multiple intelligences :The theory in practice. New York :Basic Books. 3. Gardner, H. 1983. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. New York: Basic 4. Gardner, H. (1991)The unschooled mind:How children think and how schools should teach. New York:Basic Books. 5. Gregory, G. Chapman, C. (2002). Differentiated instructional strategies: One size doesnt fit all. Thousand Oaks, CA: Corwin 6. Instruire difereniat, Aplicaii ale teoriei inteligenelor multiple, Ghid pentru formatori i cadre didactice.2001.MEC, Seria calitate n formare, Bucureti 7. Sarivan, L.1996. Inteligenele multiple o teorie pentru practica didactic, Invmntul primar 3 2002 8. Gregory, G. Chapman, C. (2002). Differentiated instructional strategies: One size doesnt fit all. Thousand Oaks, CA: Corwin 9. Tomlinson, C. A. (1999). The differentiated classroom: Responding to the needs of all learners. Alexandria, VA: ASCD 10. Pcurari, O. (coord.) Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003 11. Pcurari, O. 2004, Instruirea difereniat din persepctiva noilor teorii ale inteligeneiimplicaii pentru formarea cadrelor didactice, tez de doctorat, Universitatea din Bucureti 12. Pcurari, O.Tepelea, A.,O u deschis spre clas, n curs de tiprire. 13. Skowron, J. (2001). Powerful lesson planning models: The art of 1.000 decision. The Mindful School. Arlington Heights, IL: SkyLight Professional